Primăria Capitalei doreşte să implementeze în curând celebra „taxă pe oxigen”. Motivele reale ale acestei taxe nu sunt clar specificate. Primarul capitalei, doamna Firea este confuză în această privinţă. Oficial „taxa pe oxigen” va reduce poluarea dar, paralel, doamna primar promite şi reducerea traficului iar recent doamna Firea a menţionat că prin această taxă se vor atrage importante sume la buget.
Dacă scopul taxei este reducerea poluării atunci primăria nu poate avea ca obiectiv şi atragerea de bani pentru buget, deoarece una o anulează pe cealaltă. Deşi reducerea poluării poate justifica urgenţa implementării acestei măsuri, reducerea traficului sau atragerea de fonduri la bugetul primăriei nu justifică nimic.
Lipsa de logică elementară
Dacă primăria speră să atragă bani la buget asta înseamnă că se aşteaptă ca marea majoritate a şoferilor să plătească taxa. Prin urmare, bucureştenii rămân cu poluarea şi Primăria cu banii. Dacă scopul este reducerea traficului în zona centrală asta nu afectează poluarea deoarece şoferii vor ocoli zona centrală şi vor polua la fel. Vorba aia: aerul “circulă”.
Sunt indicii serioase că scopul real al taxei pe oxigen este cu totul altul, anume acoperirea unor găuri în bugetul primăriei. Un astfel de program nu se face „din pix”, de pe o zi pe alta, deoarece sunt afectaţi cetăţeni şi mici întreprinzători de bună credinţă care au achiziţionat recent maşini în conformitate cu legislaţia naţională.
Primăria capitalei nu dorește să sancționeze importatorii de mașini, producători sau firmele care operează in domeniu. Nu face asta pentru că ar deranja interese mari. Primăria sancționează cetățeanul.
Comunicatul organizatorilor ”Jos taxa pe oxigen”
– Această măsură – Hotărârea 539/24.10.2019 – ne afectează pe toţi.
Se întâmplă lucrul acesta pentru că este prima măsură care încalcă unul din drepturile noastre fundamentale – dreptul de proprietate şi folosinţă.
Cum am ajuns aici ?
În 30 de ani de pseudo-democraţie am fost martorii unei cavalcade de măsuri legislative luate împotriva noastră. Cerberii acestor măsuri fac parte dintr-un complex mediatic şi politic de monopol care nu permite niciunuia dintre reprezentanţii autentici ai comunităţilor accesul la administrare şi decizii politice.
După 30 de ani de legislaţie îndreptată strict împotriva noastră apare această măsură administrativă care ne ia şi unul dintre puţinele drepturi pe care le mai putem exercita – dreptul la posesie şi folosinţă. Lucrul ăsta s-a mai întâmplat. Rând pe rând, ne-a fost retras dreptul la proprietate pe bunurile comune – industria şi economia românească, pământul.
Este pentru prima dată când această restrângere coboară către comunitatea cea mai mică – familia.
Nu este treaba guvernanţilor sau a edililor să decidă pe ce şi când se cheltuie bugetul unei familii. Treaba lor este să reglementeze standardele producătorilor şi comercianţilor, nu să restrângă dreptul de proprietate al unui cumpărător de bună credinţă. Treaba lor este ca prin politici fiscale adecvate să protejeze cetăţenii, producătorii şi capitalul românesc, nu să favorizeze monopolurile străine.
Treaba lor este să urbanizeze şi să administreze corect urbele în aşa fel încât fiecare dintre noi să aibă o şansă la un trai civilizat. Orice familie are dreptul la un mijloc de deplasare în care a investit bani şi timp. Oamenii trebuie să îşi ducă bătrânii la îngrijire, copiii la grădiniţă sau la şcoală. Nu le poate lua nimeni acest drept.
În cazul în care nu vom avea o reacţie pe măsură, restrângerea drepturilor individuale şi colective, de comunitate, va continua.
Primăriţa Firea nu este exponentul unei partide politice. Este produsul întregii clase politice care a legiferat țara în ultimii 30 de ani către dezastru, către interese străine de interesul naţional. Se întâmplă asta pentru că întregul sistem de elecţie şi reprezentare este bolnav. În urma unui astfel de proces nu avem cum obţine un rezultat pozitiv. Ăsta este motivul pentru care noi suntem nevoiţi să apelăm la ultimele căi de apărare – protestul în stradă şi acţiunea în justiţie.
Am ajuns să fim nevoiţi să ne apărăm de cei care ne conduc.
După 30 de ani de dezvoltare urbanistică haotică, Bucureştiul şi-a dublat populaţia ocupând aproape aceeaşi suprafaţă. Densitatea de populaţie a Bucureştiului este halucinantă, mai mare decât în Singapore, comparabilă cu a oraşului Tokyo. De parcă am locui pe o insulă şi nu în Câmpia Română. Bucureştiului i-au fost distruse parcurile, cartierele rezidenţiale de case, peluzele prevăzute dintre blocuri de către urbaniştii de altă dată.
Bucureştiul de astăzi arată ca un oraş sub ocupaţie, un oraş gata să facă implozie. În loc să se dezvolte organizat către o zonă metropolitană de extensie, au apărut centre de interes, centre mari comerciale taman în centrul oraşului.
Primăria este singurul vinovat în această situaţie.
Primăria este cea care a eliberat autorizaţii de construcţie pe orice petic liber de teren. Primăria creşte constant regimul de înălţime al zonelor, POT-ul şi CUT-ul. Primăria ne înghesuie ca pe sardele. Primăria creează traficul sufocant care chiar şi în condiţiile astea nu are legătură cu sursele adevărate de poluare. Primăria este cea care nu întreţine străzile prin spălare şi aspirare. Primăria este cea care crează aceasta poluare cu pulberi fine de praf provenite de pe şantierele nesfârşite din oraş. Primăria este principala sursă de poluare a oraşului.
Ce face în această situaţie administraţia Firea? Pedepseşte pe Acarul Păun şi îi cere să îşi cumpere maşină nouă. A găsit ţapul ispăşitor în rândul oamenilor care îşi văd de treabă şi nu se amestecă cu afacerile bizare ale administraţiilor de orice fel. Vor să-l pună să plătească pentru că nu face bussines cu vreun buget oarecare şi, ca atare, nu este în stare să îşi cumpere o maşină la fiecare 2-3 ani sau pentru fiecare membru de familie.
Aceasta nu este doar o taxă
Aceasta nu este doar o taxă – este suprimarea dreptului fundamental de proprietate prevăzut în Constituţie. Este obligaţia de a-ţi cumpăra maşină nouă la fiecare câţiva ani. Pentru că dacă astăzi cumpărăm un euro 6, mâine va trebui să ne gândim la o maşină electrică. Întrucât costisitoarele maşini electrice nu au astăzi autonomie decât limitată, nu au puncte de încărcare, poimâine va trebui să cumpărăm una de nouă generaţie asta pentru că, evident, nu putem ţine pasul niciodată îndeajuns cu avansul tehnologic.
Protestul este legal. ”Stop Taxa pe Oxigen a primarului Firea”
Protestul este notificat şi va avea loc vineri, 28 februarie în fata Primăriei, între orele 12 şi 19. Veniţi după cum puteţi, în funcţie de program. În cazul în care Primăria va încerca să ne disperseze, cum s-a întâmplat data trecută, inventând nişte evenimente inexistente, vă rog nu vă împrăştiaţi, nu plecaţi. Putem trece pe partea cu parcul, putem aştepta până când ne strângem pe băncile din Cişmigiu din apropierea clădirii Primăriei.
Câteva rugăminți – protest taxa pe oxigen
Încercaţi să purtaţi semne distinctive în aşa fel încât să ne recunoaştem între noi – o mică pancartă, un A3 sau A4 cu înscrisuri ş.a.m.d… Nu plecaţi, vom fi acolo! Ideal ar fi să vă organizaţi pe Grupul de acțiune împotriva abuzului Primăriei Capitalei – taxa OXIGEN în grupuri de câte 10-15 oameni care să vă coordonaţi şi să veniţi cu câte un banner simultan în fata Primăriei. În felul ăsta eliminăm riscul de a ne dispersa.
Acţiunea noastră constă în două demersuri, protest şi acţiune în justiţie, aşa încât vă rog să intraţi şi în Grupul de acțiune împotriva abuzului Primăriei Capitalei – taxa OXIGEN şi să depuneţi Plângerea Prealabilă în vederea acţiunii în contencios administrativ.
