Niciun proiect de anvergură pentru un oraş – Bucureşti – care aşteaptă „venituri proprii“ de 3 mld. euro în 2020 şi are planificate cheltuieli de 4 mld. euro

    280

    Consilierii Primăriei Generale au aprobat săptămâna trecută bugetul pentru 2020, în vreme ce la sectoare proiectele sunt în dezbatere publică, urmând să fie aprobate în zilele următoare de consiliile locale. Bugetul total al Capitalei (bugetul Primăriei Generale şi bugetele celor şase sectoare) a fost construit în 2020 pe venituri proprii (fără veniturile instituţiilor care se autofinanţează parţial în 2020) de peste 15 mld. lei (3,1 mld. euro), iar cheltuielile sunt estimate la peste 19 mld. lei (4 mld. euro).

    Consilierii Primăriei Generale au aprobat săptămâna trecută bugetul pentru 2020, în vreme ce la sectoare proiectele sunt în dezbatere publică, urmând să fie aprobate în zilele următoare de consiliile locale.

    Proiectele de buget ale primăriilor din Bucureşti (Primăria Generală şi şase sectoare) au estimat venituri cumulate de peste 15 miliarde lei şi cheltuieli de circa 19 mi­­liarde lei.

    Bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti pentru 2020 estimează venituri de 7,2 miliarde lei (venituri proprii, fără bugetele insituţiilor care se autofinanţează şi fără împrumuturi).

    Cheltuielile au fost fixate la 10 miliarde lei (şi cuprind sumele din împrumuturi şi veniturile de la instituţiile care se auto­finanţează), în contextul în care veniturile din 2019 au fost de doar 4,5 miliarde lei, iar cheltuieli de 4,7 mld. lei.

    Cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. De la scăderea impozitului pe salarii, de la 16% la 10%, Primăria Muncipiului Bucureşti pierde anual cam 1 mld. lei. Bugetul pentru anul acesta prevede venituri fiscale de circa 4,6 miliarde lei. Dintre acestea, 3,5 miliarde lei sunt încasări estimate din impozitul pe venit de la persoanele fizice, majoritatea din salarii. Bucureştiul are în jur de un milion de angajaţi, prin urmare şi veniturile sunt pe măsură.

    Citește și: Servicii medicale accesibile, în Sectorul 6. Unde mergem când avem o problemă de sănătate?

    Administraţiile locale înregistrează venituri solide, pe lângă impozitul pe salarii, şi din sumele defalcate din TVA, taxele pe utilizarea bunurilor, dar şi din amenzi, penalităţi şi confiscări.

    Cheltuielile primăriilor se duc în primul rând către cheltuielile cu şcolile, cu asistenţa socială şi cu grădinile şi parcurile. Primăria Generală şi primăriile celor 6 sectoare vor cheltui anul acesta peste 19 mld. lei conform proiectelor de buget publicate pe site-urile instituţiilor menţio­nate.

    Cel mai bogat sector este sectorul 1. Are în 2020 un proiect de buget în care sunt prevăzute venituri de 1,8 miliarde lei şi cheltuieli de circa 2 mld. lei. Bugetul sectorului 1 prevede un plus de 33% venituri faţă de execuţia bugetară din 2019, când au fost înregistrate venituri de 1,2 miliarde lei şi 1,4 mld. lei cheltuieli. Sectorul 1 are venituri estimate mai mari chiar şi faţă de cel mai dezvoltat oraş după Bucureşti, Cluj-Napoca, care are un buget estimat pe 2020 de 1,5 mld. lei venituri şi 1,7 mld. lei cheltuieli. Timişoara a bugetat pentru anul acesta 1,3 mld. lei venituri şi 1,5 mld. lei cheltuieli – şi e sub veniturile sectorului 1, prin urmare.

    La sectorul 2 sunt aşteptate venituri de 1,2 mld. lei şi cheltuieli de 1,3 mld. lei.

    Sectorul 3, cu o populaţie de 468.000 de locuitori (cel mai mare „oraş“ din România, peste Iaşi sau Cluj) are un buget de 1,8 mld. lei venituri şi tot atâta la cheltuieli.

    Din cele şase sectoare, sectorul 5, cu cartierele Rahova şi Ferentari, este socotit a fi cel mai sărac din Bucureşti.

    Totuşi, în ceea ce priveşte veniturile pe 2020, în proiectul de buget ele sunt estimate la 1,4 mld. lei. Însă Primăria Sectorului 5 nu anunţă nicio minune şi este îndoielnic că va avea aceste venituri, atâta vreme cât execuţia bugetară din 2019 arată venituri de 600 mi­lioane lei. Primăria Sectorului 6 estimează în 2020 venituri de 1 mld. lei şi cheltuieli de

    1,7 mld. lei. Cel mai modest sector este sectorul 4, care estimează venituri şi cheltuieli de 830 mil. lei în 2020. În ciuda sumelor impre­sionante care se rostogolesc în excel-urile primăriilor de ani de zile, nici la sectoare, nici la Primăria Generală nu au fost finalizate proiecte de anvergură care să transforme oraşul în atât de invocatul smart city.